Conferința europeană privind plurilingvismul (https://assises. observatoireplurilinguisme.eu/accueil), organizate din 2005 de Observatorul European al Plurilingvismului, sunt un eveniment trienal care reunește cercetători, factori de decizie din sectorul public și privat, actori ai societății civile, responsabili din domeniul economic, social, profesional și educațional, precum și simpli cetățeni, pentru a pune în mod clar problemele lingvistice în contextul lor politic, educațional, cultural, economic și social.
Fiecare ediție a Asamblării are o abordare specifică. Să reamintim succesiunea acestora: 2005 și 2009, Paris și Berlin: elaborarea și proclamarea Cartei europene a plurilingvismului; 2012, Roma: Limbile fără frontiere: plurilingvismul; 2016, Bruxelles: Plurilingvism și creativitate; 2019, București: Plurilingvismul în dezvoltarea durabilă; 2022, Cádiz: Plurilingvismul între diversitate și universalitate.
Pentru această a 7-a ediție, care va avea loc la Paris în zilele de 20, 21 și 22 mai, am ales tema Plurilingvismul și circulația cunoștințelor, a imaginarului, a competențelor. Ce dinamici, ce vulnerabilități? (https://www.observatoireplurilinguisme.eu/les-actions/les-assises).
Aceste întâlniri periodice au favorizat analize, reflecții și recomandări fructuoase pe care le-am consemnat pe larg în publicațiile colecției „Plurilingvism” (https://www.observatoireplurilinguisme.eu/les-actions/collection-plurilinguisme).
Conferințele organizate de OEP se înscriu într-o mișcare mai generală. Vastul domeniu al diversității lingvistice și al plurilingvismului a reușit să se impună în cercetare și în dezbaterea publică în ultimii douăzeci de ani ca un domeniu de sine stătător, transversal față de categorizările academice. Această mișcare profundă, cu surse diverse, dar structurată intelectual, este explicată în lucrarea de referință pe care OEP tocmai a publicat-o sub titlul „De la Babel la IA, plurilingvismul conform lui Dante, Humboldt, Eco și alții”.
Congresul european al plurilingvismului își propune să fie nu doar un eveniment științific, ci și să influențeze politicile, bazându-se pe rezultatele cercetării și pe experiență. Cu ocazia acestui eveniment, toți actorii din domeniul plurilingvismului își pot manifesta aderarea la o abordare colectivă prin prezența și sprijinul lor.
Spre deosebire de multe simpozioane ale căror cadre sunt stabilite dinainte, propunerile de comunicări primite sunt cele care determină în mare măsură orientările tematice dezvoltate în cadrul temei generale stabilite prin apelul la comunicări.
Să vedem, așadar, cele trei linii principale în jurul cărora se organizează cincisprezece mese rotunde și peste 70 de comunicări care vor fi prezentate în cadrul acestor Asamblări europene ale plurilingvismului, găzduite de Universitatea Paris 8 în zilele de 20, 21 și 22 mai 2026.
- Plurilingvismul ca referință
Legarea educației de democrație nu este o noutate. În schimb, adăugarea plurilingvismului și a creativității constituie o inovație fundamentală și o componentă esențială a proiectului plurilingv. Este important să reamintim că plurilingvismul a fost, de-a lungul secolelor, o realitate într-o multitudine de contexte. Aceste contexte au fost adesea locuri de confruntări, dar s-au revelat și ca factori prodigiosi de transmitere și de creație. Politica nu este niciodată absentă și, chiar dacă rolul ei este complex, contraintuitiv, ambiguu, contestabil, se poate dovedi determinant.
Trei mese rotunde vor fi dedicate acestei teme:
- Plurilingvism, școală, creativitate și democrație
- Politici lingvistice plurilingve
- Plurilingvismul în formarea cadrelor didactice
2. Francofonia în transmiterea și circulația cunoștințelor și a imaginarului
Francofonia, ca spațiu lingvistic, pe lângă faptul că se află în ADN-ul OEP, prezintă această particularitate foarte puternică de a fi în mare măsură plurilingvă, cu multiple nuanțe. Țările și teritoriile care au în comun limba franceză pe continentele african, asiatic și oceanic sunt, fără exagerare, intrinsec plurilingve. În schimb, lumea „occidentală”, inclusiv partea sa francofonă, este, cu rare excepții, ideologic monolingvă de secole, pătrunsă de două idei false: în primul rând, că totul se poate spune într-o singură limbă, un mit care persistă; apoi, că unitatea politică nu se poate realiza decât prin limbă, confundând limba unică cu limba comună. Cu toate acestea, lumea occidentală se îndepărtează încet, dar sigur, de acest model, așa cum vom vedea, prin intermediul a cinci mese rotunde:
- Literatura în transmiterea și creația
- Descoperirea cunoștințelor locale, o miză a dezvoltării durabile
- Provocarea bi-plurilingvismului în Africa
- Dinamica limbilor într-o francofonie plurilingvă
- Teritoriile de peste mări, diversitate lingvistică și culturală, limba franceză și limbile regionale, ce loc și ce rol în cadrul francofoniei de pe cele cinci continente? (propusă de partenerul nostru I-Dialogos)
Înțelegerea și reflecția asupra francofoniei reprezintă o abordare extrem de fructuoasă, care trebuie nu numai să contribuie la menținerea acesteia ca ansamblu lingvistic, ci și, mai ales, să o implice pe deplin în provocările civilizaționale cu care ne confruntăm cu toții. Dacă lumea occidentală se îndepărtează încet, dar sigur, de modelul monolingv, acest lucru se datorează diverselor factori, primul dintre aceștia fiind creșterea fluxurilor migratorii.
3. Plurilingvismul și provocările civilizaționale
Migrațiile, care constituie una dintre provocările societăților moderne, reînvie inevitabil problemele legate de plurilingvism. Plurilingvismul și provocările societale vor fi obiectul celui de-al treilea mare ax tematic al acestor Assises, care dă naștere unei serii foarte frumoase de cinci mese rotunde. Ultima masă rotundă, organizată de Le Monde diplomatique, va fi dedicată mass-mediei și libertății de exprimare:
- Limbile și migrațiile în societățile occidentale
- Plurilingvismul în învățământul superior
- Plurilingvismul, o miză majoră pentru Internet și IA (propusă de partenerul nostru Observatorul diversității lingvistice și culturale pe Internet, OBDLCI)
- Știința deschisă, o miză civilizațională
- Mass-media, plurilingvismul, libertatea de exprimare și lupta împotriva dezinformării (propusă de partenerul nostru Le Monde diplomatique)
În cadrul acestei a 7-a ediții a Conferinței europene privind plurilingvismul, OEP este susținut de numeroși parteneri cărora le mulțumim sincer, printre care Ministerul Culturii (DGLFLF)1, UPLEGESS2, OPA3, OBDLCI4, POCLANDE5, I-DIALOGOS6, ACAREF7, CLES8 și Le Monde diplomatique9.
1 Delegația generală pentru limba franceză și limbile Franței. https://www.culture.gouv.fr/nous-connaitre/organisation-du-ministere/la-delegation-generale-a-la-langue-francaise-et-aux-langues-de-france
2 Uniunea profesorilor de limbi străine din marile școli și din învățământul superior. https://www.uplegess.com/
3 Observatorul plurilingvismului în Africa. https://plurilinguismeafricain.org/
4 Observatorul diversității lingvistice și culturale pe Internet. https://www.obdilci.org/fr/
5 Populație, Culturi, Limbi și Dezvoltare. https://www.poclande.fr/
6 Laboratorul de idei „Popoare și cetățeni ai lumii”. https://www.i-dialogos.com/
7 Academia Africană de cercetări și studii francofone. https://revues.acaref.net/
8 Rețeaua de certificare a competențelor lingvistice în învățământul superior. https://www.certification-cles.fr/